Suflet pierdut

Stau langa geam privind afara cum vantul adie usor,totul e atat de aspru si de senin....Privesc in gol gandindu-ma la o lume mai buna si mai vesela.Vad cum incet cate incet se apropie o umbra spre geam...iar dintr-o data se stinge lumina.Raman langa geam privind a cea umbra inocenta si muta,ma intreb a cu-i e acea umbra?Ma pun sa dorm dar nu pot,raman pierdut printre ganduri,raman cu gandul la a cea umbra.......dupa un timp vad aceasi umbra,lasandu-mi un bilet in care scria SUNT SUFLETUL care ti-a facut mult rau candva....incep sa tremur,sa plang si dintr-o data cad.Imi aduc aminte de sufletul pierdut in mister si incep sa tip plangand,oare de ce eu?de ce tocmai eu? Pur si simplu De Ce ?


Stau privind la o poza imi aduc aminte de tine si ma intreb am inebunit?oare ce se intampla cu mine? De ce nu mai sunt eu cum eram candva.....Mai privesc la poza o singura data,inima imi sare din piept si ma intreb de ce ma doare?,oare ce se intampla cu mine?

Pur si simplu numai inteleg nimic,oare ce e?e o simpla joaca de copil?

De ce dintr-o umbra care am vazut-o la geam,s-a transformat in altceva?

Recitesc ce scria pe bilet si acum imi dau seama cu adevarat ce s-a intamplat ? e sufletul pierdut ce candva l-am iubit,e acel suflet pe care eu pur si simplu l-am adorat,un suflet pierdut,ratacind prin mister.....Mi-e dor de tine suflet bland,mi-e dor de tine suflet mister,mi-e dor de tine suflet gol,din sufletul meu ce a ramas,a ramas o simpla poza si imaginea ta la mine in gand.....lacrimile-mi curg siroaie de dorul tau,chipul tau il visez uneori,privirea ta e memorata in mintea mea,ma intreb ce face sufletul pierdut printre ganduri,lacrimi ce dor,lacrimi de dor,lacrimi de ceara,mi-e greu fara tine suflet pierdut....